Cum s-a transformat Pământul dintr-o minge de foc într-o planetă locuibilă?

Cercetătorii de la Yale și Caltech au o nouă teorie îndrăzneață pentru a explica modul în care Pământul s-a transformat dintr-o minge înflăcărată și plină de nori de carbon, într-o planetă capabilă să susțină viața.

Teoria se referă la primii ani ai Pământului și implică roci „ciudate” care au interacționat cu apa de mare în modul potrivit pentru a impulsiona materia biologică să se formeze.

• „Perdele magnetice” pe Soare: Fizicienii au descoperit striații ultra-fine pe suprafața stelei noastre
• Iată misiunile NASA pe care Donald Trump vrea să le anuleze

„Această perioadă este cea mai enigmatică din istoria Pământului”, a declarat Jun Korenaga, profesor la Yale și co-autor al unui nou studiu publicat în revista Nature.

Majoritatea oamenilor de știință cred că Pământul a început cu o atmosferă asemănătoare cu cea a planetei Venus. Cerul acesteia era plin de dioxid de carbon, de peste 100.000 de ori mai mult decât nivelul actual al carbonului atmosferic, iar temperatura la suprafața Pământului ar fi depășit 200 de grade Celsius.

Pământul era acoperit cu roci care nu există în prezent

Viața biologică nu ar fi fost incapabilă să se formeze, cu atât mai puțin să supraviețuiască, în astfel de condiții, sunt de acord oamenii de știință.

„Cumva, o cantitate masivă de carbon atmosferic trebuia să fie eliminată”, a declarat Miyazaki. „Deoarece nu s-a păstrat nicio înregistrare de rocă de la începutul Pământului, ne-am propus să construim un model teoretic pentru Pământul foarte timpuriu, totul de la zero”.

Miyazaki și Korenaga au combinat aspecte de termodinamică, mecanică a fluidelor și fizică atmosferică pentru a-și construi modelul. În cele din urmă, au ajuns la o propunere destul de îndrăzneață. Pământul timpuriu era acoperit cu roci care nu există în prezent pe Pământ.

„Aceste roci ar fi fost îmbogățite într-un mineral numit piroxen și probabil că aveau o culoare verzuie închisă”, a declarat Miyazaki.

Cum a apărut viața pe Terra?

„Mai important, ele erau extrem de bogate în magneziu, cu un nivel de concentrație rareori observat în rocile actuale”.

Combinația dintre mantaua umedă și piroxeniții cu conținut ridicat de magneziu a accelerat dramatic procesul de extragere a dioxidului de carbon din atmosferă, potrivit SciTechDaily. De fapt, cercetătorii au declarat că rata de reținere a carbonului atmosferic ar fi fost de peste 10 ori mai rapidă decât ar fi fost posibilă cu o manta de roci din zilele noastre, necesitând doar 160 de milioane de ani.

„În plus, aceste roci de pe Pământul timpuriu ar fi reacționat cu ușurință cu apa de mare pentru a genera un flux mare de hidrogen, despre care se crede în general că este esențial pentru crearea de biomolecule”, a declarat Korenaga.

„Teoria noastră are potențialul de a aborda nu doar modul în care Pământul a devenit locuibil, ci și de ce a apărut viața pe el”, a concluzionat Korenaga.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Meteoriții care au contribuit la apariția Pământului s-ar fi format în afara Sistemului Solar

Ce s-ar întâmpla dacă Luna Pământului ar fi făcută din gaz?

Ar putea un asteroid să lovească Pământul în 2023? Iată ce au descoperit astronomii

Istoria străveche a Pământului, dezvăluită cu ajutorul nisipului